Music Basics: Cosmin Lupu [Days of Confusion]

/ by Grolsch RO

Uneori, o piesă sau un album merg mai departe decât să fie simple liste dintr-un playlist. O piesă bună te poate infecta: o asculți non-stop, o asociezi cu un eveniment sau ții minte pentru totdeauna când ai ascultat-o pentru prima dată. Dar lucrurile devin cu adevărat interesante atunci când piesele preferate devin parte din soundtrack-ul vieții tale.
Rând pe rând, luăm la descusut arstiștii și playlisturile lor, încercând să aflăm melodiile care le influențează într-un fel sau altul viața de zi cu zi.

Source: Ilinca Popescu

Experimentalist.RO: E dimineață, trebuie să pleci de acasă spre job. La ce dai “play” și pe ce?

COSMIN: Lucrez de acasă, așa că nu prea mă deplasez :) Dar când pornesc la pas pe stradă, dacă e vară și soare, pun “Filter - Take a picture” pentru că este o piesă pe care o asociez cu o senzație de bine absolut, pe care o simțeam în vacanța de vară, în copilărie. Libertate, fără griji, soare și natură. Ascult muzică la telefon - am abonament la Deezer și acolo toate trupele și artiștii sunt la îndemână, atunci când mă deplasez.


Experimentalist.RO: Când muncești și vrei să te concentrezi, asculți…

COSMIN: Nu ascult nimic :) Atunci când ascult muzică, ascult muzică fără a mă concentra la altceva. Când lucrez (desigur, la orice care nu are legatură cu muzica), am nevoie de liniște absolută, ca să mă pot concentra.


Source: Livepictures.ro

Experimentalist.RO: Melodia care te face mereu să vrei să dansezi?

COSMIN: Eh… asta e un mic punct nevralgic… De când eram mic, pentru că ai mei mă tot împingeau să dansez (eu fiind un introvertit absolut, la vârste fragede) am dezvoltat o oarecare respingere față de ideea de dans (adică ideea în care eu ar trebui să dansez). Concluzia este că nu prea dansez :)) Am senzația că sunt un urs mare și nenîndemanatic, așa că mă rezum la a cantâ. Bine, mă mai bâțâi din când în când, dar nu în public. Muzica ce îmi asigura confortul mental pentru bâțâială? It’s the funk, baby! Earth, Wind & Fire, Breakestra, James Brown … pe acolo.


Experimentalist.RO: Care este piesa pe care crezi că ai ascultat-o cel mai mult de-a lungul vieții și de ce?

COSMIN: Este o întrebare dificilă, din simplul motiv că în general ascult foarte multa muzică și îmi e greu să mă rezum doar la o piesă anume. Nu este numai una, și automat putem discuta despre perioadele de timp. De-a lungul vieții mi s-a pus pata pe multe piese, pe care le-am ascultat obsesiv. Însa, uite cum facem - dacă tot suntem la capitolul ăsta, am să aleg 3 piese, din 3 perioade diferite ale vieții mele:

1) 1995 - Green Day - Basket Case - aveam (până prin 2005) cam toată discografia Green Day adunată pe casete și cd-uri, însă în 1995 (anul în care am început să ascult rock/punk etc) am descoperit piesa asta. Aveam un walkman și ascultam caseta cu albumul Dookie (pe care se află piesa) non-stop, până în ziua în care mi-au furat niște cocalari walkman-ul pe stradă, la Unirii. Evident, am suferit enorm, pentru că nu mai puteam asculta muzica mea preferată.

2) 2001 - Charlie Brown - Nao E Serio - o trupă de alternative din Brazilia, pe care o descoperisem datorită unui prieten din cartier, care stătuse multicel prin America de Sud. Mi se părea că portugheza vorbită în Brazilia, și mai ales cântată pe ritmurile alea, suna extrem de melodios și de groovie. Era un fel de reggae, hip hop, ambiental, cu chitară și groove, și tot ce vrei. I was hooked.. ce să mai!

3) 2015 - Monuments - I, the Creator - un pilon reprezentativ al genului djent, Monuments au scos atunci albumul The Amanuensis. Avea tot ce căutam la muzică în momentul ăla - niște riff-uri complet demente, refrene înălțătoare, ambient, producție. Când intră breakdown-ul, simt că ar trebui să se dărâme un munte :))


Source: Urban.ro

Experimentalist.RO: Primul CD/vinil pe care l-ai cumpărat vreodată?

COSMIN: Din ce tin minte, albumul “Hey, stoopid!” al lui Alice Cooper (undeva prin 1996 sau 1997, cred) aveam 12 ani si descopeream numele mari ale rock-ului pe banda rulanta. Ai mei imi dadeau muzica tot timpul, imi cumparau si ei cd-uri, imi luam si eu. Pe vremea aia cumparam si casete. Aveam (si am inca) o colectie destul de maricica de cd-uri si casete.


Experimentalist.RO: Există vreo melodie sau vreun album care într-un fel sau altul crezi că te-a făcut să te apuci de muzică?

COSMIN: Absolut - November Rain, de la Guns N Roses. Prin 1997, stăteam bec în fața televizorului, cu MTV-ul mergând, doar, doar, bagă piesa asta. Apărea Slash să facă solo în fața bisericii ăleia. Atunci, ziua mea era împlinită. Viața mea era împlinită. Mă prefăceam că am o chitară (pe care o țineam invers) și mă agitam de zor prin casă, cântând solo-ul (la fel de imaginar).


Experimentalist.RO: Albumul all-time favorite?

COSMIN: Nu am doar unul - am văzut că mai jos vine întrebarea cu 10 albume, așa că voi dezvolta ideea acolo. știi cum e, când în viață ești obișnuit să explorezi, prin prisma activității tale (în domeniul muzicii, în cazul meu) e foarte greu spre imposibil să spui: “Ăla e albumul meu preferat”. Nu poate fi doar unul… Cel puțin așa e la mine. Să mă rezum doar la unul ar însemna să îmi pun granițe, să mă limitez și nu vreau să fac asta.


Source: Rockstage.ro

Experimentalist.RO: Care este piesa pe care o asculți în ultima perioadă pe repeat?

COSMIN: Spin The Wheel, de la Smash Hit Combo - o trupă franceză care combină rap-ul cu djent, și care au niște videoclipuri mega meseriasș, inspirate din lumea jocurilor video din anii ’90 (când mă jucam și eu). E super fun și mișto produs, iar muzica, nu mai zic. :)) L-am ascultat în mașină la Cristi Dumitrescu - bateristul din Domination - în drum spre un concert avut săptămâna trecută și de atunci e pe repeat.


Experimentalist.RO: Melodie de fredonat în duș?

COSMIN: Pai, cam orice - e foarte interesant, pentru că la mine în cap, când sunt la duș, totul este accappela cumva și îmi imaginez cum ar suna o piesă (prima care îmi vine în gând) doar cu vocea, fără celelalte instrumente. Și încep să cânt. Uneori, descopăr niște variante de interpretare foarte mișto, doar că nu am cum să înregistrez chiar acolo, cu toate că îmi mai iau telefonul cu mine în baie. Să știi că vorba aia, care spune că ideile bune vin la duș, nu zice rău.


Source: Mapping Emotions

Experimentalist.RO: 10 albume fără de care viața ta nu ar fi fost la fel de mișto.

COSMIN: Am să aleg DOAR 10, deși ar fi minimum 50 în clipa asta :)) Și o să și trișez un pic:

Continuum - John Mayer - super sensibil și simplu, era pe repeat prin 2008, însă mă trezesc și acum fredonând temele alea.

Survival - Tesseract - în perioada asta, am avut ocazia extraordinară de a deschide pentru Tesseract, cu Days Of Confusion și cumva am rămas ancorat în momentul ăla, prin intermediul muzicii de pe discul respectiv. Great times!

Alpha & Omega - Periphery - unul dintre cele mai bine făcute albume de metal modern. Punct.

Passion and Warfare - Steve Vai - între 2003 și 2007, am fost obsedat de guitar heroes, de a cânta repede și tehnic la chitară, iar Steve Vai era the GREATEST guitar hero pentru mine. Ajunsesem atât de obsedat, încât voiam să fiu exact ca el. Noroc că mi-am revenit, odată cu momentul în care m-am împrietenit bine cu Cezar Popescu, care m-a scuturat nițel atunci și mi-a zis: “Băi, gata cu pletoșii și cu solo-urile”. :))

Morning View - Incubus - rafinați, cu imaginația bogată și cu un vocal de mare clasă, Incubus au fost prin 1998 o fereastră către ceea ce înseamnă muzica modernă pentru mine. Thank you, gentlemen!

Far beyond driven - Pantera - cred că am mai zis asta, însa Pantera este violență, manifestata în muzică. Uneori, e bine să o dai afară în felul ăsta, mult mai constructiv de altfel. ;)

Themata - Karnivool - descoperirea albumului ăstuia, în 2007, a însemnat o nouă etapă muzicala pentru mine. Depășisem toată demența aia cu guitar heroes și tot felul de trăznăi din astea și mi-am dat seama că muzica nu înseamnă doar cântat la chitară. Chitara este o mică parte din tot ce înseamnă muzica și trebuie folosită ca atare.

Load & Reload - Metallica - aici am trișat. Eu văd discurile astea impreuna. Sunt pop/country cumva, orchestrate cu chitara și tobele cât casa. Nice! Sunt albumele mele preferate de la Metallica, alături de Black Album și Garage Days… și cu asta am trișat de doua ori. :)))

Revelations - Audioslave - deși aici ar merita trecute absolut toate albumele. Audioslave a fost rețeta perfectă - niște instrumentiști cu un groove incredibil, alături de una din cele mai bune și mai inspirate voci din istoria recentă a omenirii. Chris Cornell rămâne pentru mine o lumină, atunci când oceanul muzical este agitat și neclar.

Erotic Cakes - Guthrie Govan - Guthrie, este singurul chitarist care, alături de Tosin Abasi de la Animals as Leaders, continuă să mă uimească și pe care îl ascult cu o bucurie fără margini. Aviz chitariștilor: dacă vreți să vă autodepășiți, încercați să cântați chestii de la Guthrie. :D O să vă scoată complet din orice zonă de comfort. Dar muzica lui este plină de fantezie și lirism și tehnica aia incredibilă, spre diferența de 99% din tot ce înseamna shredderi, cărora le lipsește unul sau două din ingredientele de mai sus.

Bonus: The Joy of Motion - Animals as Leaders - dacă cineva mi-ar fi spus că va exista o trupă care să facă un album instrumental, cântat la asemenea nivel de virtuozitate, însă punctat consistent cu teme atât de bune și de muzicale, încât poate să le rețină și să le fredoneze mai toată lumea, aș fi fost foarte sceptic. Până când am ascultat The joy of Motion.


Source: Rockstage.ro

Experimentalist.RO: Cel mai underrated album/artist .

COSMIN: Sunt multe, însă la o primă strigare, mă gândesc la The Panic Division - au niște piese super înălțătoare și melodioase, însă nu prea a auzit nimeni de ei. Sau uite, un chitarist care își desfașoară activitatea de aproape 30 de ani și cântă de înțepenești - Michael Lee Firkins. Nu știe nici naiba de el și sunt mulți alții ca ei. Tocmai de aia scotocesc de multe ori pe internet după muzică. nu știi niciodată ce bijuterie muzicală descoperi.


Experimentalist.RO: Filmul cu cel mai bun soundtrack?

COSMIN: Avem noi o treabă în formație, la Days Of Confusion, când la întâmplare, unul din noi zice “Doobie doobie dap dap dap..” și ceilalți răspund “Ooh ooh”. Adică, în cazul în care nu se prind cititorii, e tema din piesa lui Annie Lennox din fimul Dracula. :)) Așa că iată și răspunsul, good movie, good music.


Experimentalist.RO: O recomandare pentru experimentaliști…

COSMIN: Păi, bineînțeles… le-aș spune să fie experimentaliști :)) Asta înseamnă să fie curioși, să caute și să asculte muzică și să își susțină artiștii preferați mergând la concertele lor, cumpărându-le muzica și merch-ul. Să zâmbească și să facă ceea ce le aduce bucurie, când le place și cu cine le place!

Mulțumesc și ne vedem la concerte!!


https://www.facebook.com/DAYS.OF.CONFUSION.OFFICIAL.PAGE/




Back Published 07 Jun 2018
0 comments
Choose a cover
Choose