Cristina Gagiu - Un artist într-o continuӑ experimentare

Creativitate / by Adelina Campean

Urcӑm scӑrile pânӑ la etajul II al Fabricii de Pensule din Cluj-Napoca. Dupӑ o uşӑ de tablӑ se aflӑ atelierul artistei Cristina Gagiu, deja cunoscutӑ în lumea clujeanӑ şi nu numai. Un atelier primitor, plin de tablouri, desene şi tot felul de obiecte transformate în artӑ. Un atelier complex aş spune. Exact ca şi Cristina Gagiu. Pictor, grafician, fotograf şi nu în ultimul rând experimentalist. Ne aşezӑm la o masӑ şi începem sӑ povestim. În tot acest timp Cristina deseneazӑ. 

Cristina Gagiu a absolvit Artele Plastice, secţia de picturӑ. A lucrat ceva timp în domeniul design-ului, pânӑ când şi-a dat seama cӑ ar prefera sӑ lucreze mai mult pentru ea. În 2009 a fost invitatӑ sӑ facӑ parte din comunitatea “Fabrica de Pensule”. A acceptat cu placere, iar de atunci pânӑ în prezent lucreazӑ, picteazӑ şi deseneazӑ în acelaşi spaţiu.

Cristina se inspirӑ din tot ce se întâmplӑ în societate, în jurul ei, din lucruri mӑrunte şi din situaţii oarecum banale, pe care alţii le pun în mod normal pe plan secundar. Alte lucrӑri pur şi simplu se întâmplӑ. Pe lângӑ pânzӑ si hârtie foloseşte, pe post de materiale, diverse obiecte scoase din uz, dându-le o altӑ identitate. Practic experimenteazӑ la fiecare pas.

“Ceea ce fac eu în fiecare zi e un experiment. Eu încӑ nu consider cӑ am învӑţat tot, sau cӑ ştiu totul despre mine şi despre lume. Mi se pare interesant sӑ experimentez şi sӑ descopӑr lucruri pe care aproape cӑ le ştiam. E ca atunci când te trezeşti dimineaţa dintr-un vis. Dar când e vorba sӑ-l spui, nu e chiar aşa de uşor. Îţi trebuie mijloace de exprimare, un anumit limbaj. Îţi trebuie foarte multe instrumente. Pânӑ la urmӑ nu e chiar uşor sӑ fii artist, pentru cӑ nu traieşti doar din asta. Pentru mine, cel mai important lucru e sӑ te poţi mişca. Religia mea ca şi artist e sӑ fiu într-o continuӑ schimbare. Schimbarea asta trebuie sӑ ţi-o asumi cu un pic mai mult efort decât restul lumii, decât cei care nu bâjbâie, care sunt siguri pe poziţii, care au deja o piaţӑ şi un public şi care continuӑ sӑ meargӑ tot aşa. La atelierul din fabricӑ e confortabil, pentru cӑ aici sunt toţi prieteni, toţi sunt colegi, iar lucrurile nu se întâmplӑ neapӑrat independent de tine.”

Îi place sӑ picteze pentru cӑ se poate juca cu cât mai multe culori, îi place grafica din cauza contrastului, iar monotipia, pentru cӑ îi place sӑ gӑseascӑ imagini şi sӑ creeze poveşti. În general, dupӑ primul strat de vopsea poveştile se schimbӑ. Dupӑ cum spune şi Cristina, o pasioneazӑ întâmplarea. Pe lângӑ picturӑ şi desen, Cristina mai cocheteazӑ cu instalaţia, cu transferul de imagine, cu pictura pe material textil şi cu banda desenatӑ. Pe pereţii atelierului, pe lângӑ picturile şi desenele de mari dimensiuni, gӑseşti şi o mulţime de lucrӑri miniaturiale. Despre pasiunea artistei pentru lucrӑrile de mici dimensiuni aflӑm mai jos.

“În general sunt o persoanӑ curioasӑ care e marcatӑ de cele din jurul ei. De fiecare datӑ am alte preocupӑri sau folosesc altӑ culoare. Mӑ pasioneazӑ întâmplarea. În plus, în spatele întâmplӑrii gӑsesc de obicei o altӑ întâmplare, una pe care nu am vazut-o şi nu exista acolo. Am experimentat şi bandӑ desenatӑ, tot aşa din accident. Am pus cu pensula o tuşӑ pe hârtie şi în povestea rezultatӑ am gӑsit alte poveşti. Dacӑ ai câteva pete poţi desena uşor. Toate benzile desenate sunt fӑcute mari şi apoi redimensionate ca sӑ încapӑ într-o revistӑ. Poţi sӑ faci bandӑ desenatӑ şi altfel. Povestea vine pe parcurs. Mie mi-a plӑcut sӑ folosesc direct dimensiunea finalӑ. Multӑ lume mӑ întreabӑ de ce fac lucrӑri mici, miniaturiale. În primul rând, aveam întâmplӑtor suprafeţele astea mici. Pe urmӑ, mӑ gândeam cӑ sunt de dimensiunea unei fotografii şi apoi mӑ gândeam dacӑ pot sӑ depӑşesc imaginea pe care o vӑd. O pot duce mai departe? Şi atunci începi şi o duci mai departe şi vezi cӑ poţi face şi altfel.”

Cristina a participat la tot felul de expoziţii, festivaluri şi proiecte artistice. Unul dintre aceste proiecte este şi Hello Natasha. Este vorba de o expoziţie de grup în care artiştii implicaţi în proiect au interpretat imaginea Natashei dupӑ bunul lor plac. Exact aşa cum şi-au închipuit-o ei. Un alt proiect destul de important la care Cristina Gagiu a participat este “ Very important chair”.

“Un arhitect a intrat într-o fabricӑ pӑrӑsitӑ din Sibiu şi a descoperit nişte scaune. Tot felul de forme care erau aruncate pe acolo. Portarul i-a povestit cӑ era o fabricӑ care producea ceva componente, iar muncitorii nu aveau voie sӑ foloseascӑ în timpul programului nici mӑcar un scaun. Scaunele prezente în fabricӑ erau construite clandestin de cӑtre angajaţi. I s-a pӑrut aşa de interesantӑ povestea încât şi-a propus sӑ facӑ un proiect numit Very Important Chair şi sӑ propunӑ artiştilor sӑ picteze sau sӑ intervinӑ în manierӑ proprie asupra unor scaune. Toţi am avut un disc de 21 de cm asupra cӑruia sӑ lucrӑm. E o colecţie interesantӑ de interpretӑri şi de artişti. Eu am pictat douӑ imagini. Proiectul a fӑcut înconjurul lumii.”

Uitându-mӑ printre lucrӑrile Cristinei, am observat o instalaţie extrem de interesantӑ. O placӑ de calculator pe care sunt amplasate mici picturi. Prin intervenţia Cristinei, placa de calculator a rӑmas pânӑ la urmӑ tot un mediu de stocare. Doar cӑ, de data aceasta, amintirile sunt reprezentate de picturile aşezate printre circuite. Pentru cӑ micile picturi sunt detaşabile, poveştile create se pot schimba la fiecare pas.

“E o lucrare oarecum interactivӑ. Înainte era un vechi calculator în care erau toate amintirile noastre. Acum nu mai înseamnӑ nimic decât o placӑ. Şi m-am gândit sӑ fac ceva cu ea, mai ales cӑ circuitele sunt extrem de grafice. “

Mai multe informaţii şi lucrӑri semnate Cristina Gagiu gӑsiţi aici.




Back Published 29 Feb 2016 Creativitate
0 comments
Choose a cover
Choose